Un Manelist

Pe la sfarsitul anilor ‘60 lumea informatica era impartita in doua: mediul academic si mediul comercial. Inginerii si savantii programau in Fortran, care era un limbaj orientat spre calcule matematice. Ceilalti programau in Cobol, care era un limbaj de programare orientat mai mult catre lucrul cu caractere si calcule simpliste. Universitatile faceau eforturi mari pentru a dezolvta un limbaj “generalist” care sa se utilizeze cu succes in mai multe domenii de activitate. Rezultatul s-a numit Algol. Cel despre care vom vorbi astazi a contribuit la dezvoltarea Algolului, dar istoria informaticii il va consemna mai degraba ca inventatorul limbajului perfect pentru invatarea algoritmicii: Pascalul.

Winterthur este un oraş în cantonul Zürich din Elveţia. În dialectul local este uneori abreviat Winti. Aici se naste pe 15 februarie 1934 Niklaus Wirth. De mic arata o atractie deosebita pentru tehnologie, care a fost alimentata din plin de biblioteca tatalui sau (profesor de geografie). Opteaza pentru o cariera pe partea de electronica si urmeaza cursurile ETH (Institutul Federal de Tehnologie) din Zurich, pe care il absolveste in anul 1959. Urmeaza un masterat in Canada (la Universitatea Laval, 1960) si, dupa aceea, un doctorat in inginerie software in America (la prestigioasa Universitate Berkeley, 1963). Intre 1963 si 1967 preda “Computer Science” la Universitatea Stanford (unde 30 de ani mai tarziu avea sa fie inventat Google-ul). Dupa aceea se intoarce in Elvetia, iar in anul 1968 devine profesor de informatica la ETH.

Dupa ce a contribuit la dezvoltarea limbajului Algol, Wirth a inceput sa dezvolte un nou limbaj de programare. Nu era multumit de Algol. Il considera prea putin adecvat scopurilor sale didactice. El avea nevoie de un limbaj de programare simplu, dar si de nivel inalt, care sa “inglobeze” conceptele fundamentale ale algoritmicii si informaticii in general in structuri foarte simple si lesne de inteles.

Noul limbaj de programare s-a numit Pascal si a fost primul limbaj realizat pe baza unor specificatii formale, fapt care a si permis de altfel realizarea unor compilatoare foarte performante si l-a impus imediat ca limbajul perfect pentru deprinderea tainelor programarii.

Pascalul se raspandeste extraordinar de repede. Intreaga comunitate academica il primeste cu bratele larg deschise. Mai mult, o data cu aparitia microcalculatoarelor, limbajul capata o popularitate si mai mare. O mica firma denumita Borland, realizeaza un compilator Pascal, la un pret accesibil oricui: 50 de dolari. Era practic pentru prima data in istoria IT-ului cand un compilator se raspandea si devenea accesibil pe scara larga.

Din pacate “spatiul editorial” (si timpul) nu imi permit sa vorbesc decat despre o mica parte din contributia lui Niklaus la ceea ce intelegem azi prin informatica. Pe langa Pascal a mai inventat si Modula-2 (1979), limbaj ales ca model pentru popularul limbaj Ada. Dupa aceea a continuat cu Oberon-ul (1986), poate cel mai elegant si compact sistem. Un framework Oberon compus din compilator, procesor de text, sistem de operare si interfata grafica, totul impreuna cu intreaga documentatie ocupa doar 2 MB!

Din fericire lumea informaticii nu l-a ignorat. In 1984 primeste un premiu binemeritat: “Nobelul informaticii” (prestigiosul “Turing” acordat de Association for Computing Machinery).